miercuri, 21 aprilie 2010


          Amintirile dulci -amerui  ale inceputurilor noastre tumultoase imi zvacnesc in suflet cand si cand. Revin mereu cu aceeasi cantitate nestavilita de emotie. Vechea mea ioiubire o vedem din minut in minut prabusindu-se precum o casa veche in paragina.  Imi si imaginam  inaltundu-se in locul ei un palat ca in basme.
          Vorbe de repros imii stapungeau inima  precum un glont mijlocul unei tinte la un concurs de tir. Mi s-a reprosat  ca nu am stiut sa-mi cladesc si fortific dragostea pentru a fi indestructibila si poate ca asa a fost. Dar daca n greasim din ce mai invatam? si slava domnului am invatat o gramada...
          Dar pana la  urma urmelor fiecare stie sa-si recunoasca  printul din multime  si ce s-ar intampla cu fericirea lumii daca l-am lasa sa treaca pe langa noi? Mai exista si semi printi sau acei printi ne-autentici cu care ne multumim doar pentru ca nu stim inca  ca nu sunt  ei adevaratii printi. Nu spun ca nu a fost bine... as fi ipocrita dar destinul acela de basm se poate implini  doar cu adevaratul print, cel "pe cal alb"'.
          Eu l-am intalnit pe  al meu intro seara calduta de toamna. Ce-i drept el e mai degraba un trubadur decat print de basm dar sa zicem ca in cazul asta  se echivaleaza. Era multa lume si multe discutii de socializare  gen "la ce facultate esti?" "in ce an?" conversatii de camin sa le numim asa... simpatica rutina fu sparsa  la un moment dat de trubadurul meu cu ochi albastrii care incepu sa isi gadile chitara cu acorduri precise si sa o acompanieze cu un glas superb lasand audienta cu gura cascata.
          Seara aceea draguta plina de muzica si dezbateri politice nu anunta nimic din ceea ce urma sa se inntample. Fulgeratoare. acesta este cuvantul potrivit pentru a descrie eveni,mentele care  au urmat. A fost ca o schimbare radicala in univers ca si cand Pamantul si-ar fi inversat polii. Tot ce stiam despre mine pana atunci parea sa fie gresit. Capacitatea mea de  a gandii rational parea sa fie total anihilata. Am luat decizii dictate de inima  si a fost cea mai potrivita varianta din lume.
          Vorbind despre vechea iubire pot spune ca s-a daramat  cat ai clipii iar constructia palatului a inceput in clipa  imediat urmatoare. E uimitor sa constati cat de difeit poti fi de la o dragoste la alta si cat de mult te poate schimba o iubire. 
          Am invatat ca timpul se poate oprii in loc daca stii  cum sa-l prinzi in mijlocul unui sarut. Pare sa functioneze doar daca forfota din jor e ignorata, seara tocmai petrecuta la teatru a fost minunata si picaturile grasane de ploaie roiesc in jurul vostru. Ar trebui sa incercati asta; senzatia e unica.
          Simteam ca iubesc cu adevarat! Sentimentul era unic si nou. Ma acapara  mai mult si mai mult cu  fiecare secunda ce trecea. Nu imi mai incapeam in mine de atata dragoste. E minunat cand poti invata o gramada de lucruri de la omul de langa tine dar e si mai minunat cand aflii mai mulde depre tine , prin el.
          Dragostea te inspira as spune eu. Te  impinge sa fii mai bun; asta cred ca-i principala ei caracteristica. Cu ajutorul acestei apoti testa daca iubesti cu adevarat sau nu. 
          Au trecut sase luni de cand a inceput infinita mea inlantuire de zile fericite.
          Va doresc toturor "indragostire" plauta!
Revin cu detalii.

Un comentariu:

  1. :)) asa o fi, toate's verzi si verzi is toate, dar oare asa va fi mereu ?
    Raspuns: Nu

    RăspundețiȘtergere